arborele tău

PENTRU FIECARE PRODUS CUMPĂRAT, ÎȚI PLANTĂM UN ARBORE.

Activitățile noastre de multe ori au efecte globale negative: contribuim la schimbările climatice globale prin arderea surselor fosile de energie în mijloacele noastre de transport, în mod indirect producem poluare  prin extracția și prelucrărea materiilor prime necesare pentru bunurile pe care cumpărăm. Am putea continua lista. Dar oare efectele noastre globale trebuie neapărat să fie negative? Credem că nu. Dacă plantăm un puiet de arbore scriem  primul paragraf al unei povești multidecenale: arborele nostru după o creștere lentă va crea habitat pentru multe alte specii de viețuitoare, va stoca în organismul lui tone de carbon extras din atmosferă și va face lumea un loc mai frumos. 

Plantăm puieții în cadrul proiectelor de reabilitare ecologică.

Astfel putem garanta că:

• puieții vor fi plantați la locuri potrivite - pădurile viitoare vor avea multiple beneficii ecologice și sociale
• puieții vor fi plantați corespunzător
• vor fi îngrijiți în primii ani după plantare

 ALEGE UNUL DINTRE PROIECTELE DE MAI JOS  și semnalează-ne la înregistrare unde dorești ca puietul să fie plantat.

La începutul anilor 2019 și 2020 s-au produs doborâturi masive de vânt pe suprafețe însemnate în Carpați,printre altele în Munții Hășmaș și în masivele Retezat-Țarcu (în special în valea Netiș) datorită unor fenomene meteorologice extreme ( vânturi de intensitate mare). Este de așteptat ca astfel de fenomene meteorologice extreme (vânt foarte puternic, zăpadă abundentă, secetă extremă, valuri de căldură extreme, etc.)  să devină din ce în ce mai frecvente, ca rezultat al schimbărilor climatice globale.

Modificarea ușoară a compoziției speciilor -creșterea diversității structurale - imitând migrația altitudinală a zonelor pădurii va spori rezistența pădurilor față de schimbările condițiilor climatice.

Noi plantăm păduri mixte de foioase cu rășinoase: fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) (specii de arbori care dezvolt rădăcini pivotante) și molid (Picea abies) în Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș. 

Puieții vor fi plantați de Transylmagica.

CITEȘTE MAI MULT

Dacă dorești să plantezi un puiet în Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș noi îți trimitem:

1. vești despre plantare (ești binevenit)
2. fotografii,
3. locația exactă a puietului
4. vei primi periodic raportări despre proiect

2.

PĂDUREA PRIGORIILOR

În apropierea satului Sancraieni (bazinul Ciucului) se află o mică carieră de nisip aproape părăsită. Este rar folosită pentru extragerea nisipului, dar această activitate ocazională creează pereți de nisip recent expuși, folosiți de o colonie de prigorii (Merops apiaster) pentru a-și săpa vizuinile de reproducere. Aceasta este singura colonie de reproducere a prigoriilor din această regiune.

https://goo.gl/maps/VkaYSGa14FcvbE4y7

Nu departe de pereții de nisip trece un drum și o parte a carierei de nisip este încă frecventată de mașini grele și camioane. Prezența posibilelor prădători terestre (cum ar fi oamenii și echipamentele lor) provoacă o reacție puternică în rândul prigoriilor. Adulții întrerup hrănirea puilor iar dacă perturbarea persistă, aceștia se așează în copaci sau tufișuri la vederea peretelui coloniei. Hrănirea puilor poate fi suspendată până la 2 ore.

Dorim să plantăm o pădure mică / gard viu bazat pe metoda Miyawaki pentru a separa pereții de nisip de perturbare umană. Vom planta goruni (Quercus petraea) și speciile însoțitoare ale acestora - arțar, plop tremurător, păducel, scoruș.

În primăvară planificăm construirea unei observatori de păsări și vom amplasa hoteluri de insecte. În vecinătatea acestui sit – pe o suprafață de aproximativ 1 kilometru pătrat – principalul areal de vânătoare a prigoriilor vom planta copaci solitari. Prigoriile se hrănesc predominant cu insecte zburătoare, în special albine și viespi, care sunt prinse din zbor și au nevoie de arbori solitari sau pe obiecte înalte pentru a folosi ca loc de pândă.

 Dacă dorești să plantezi un puiet în Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș și în munții Retezat-Țarcu în interiorul sitului Natura 2000 “Coridorul Rusca Montană – Țarcu – Retezat”noi îți trimitem

1. vești despre plantare (ești binevenit)
2. fotografii,
3. locația exactă a puietului
4. vei primi periodic raportări despre proiect

3.

REINTRODUCEREA STEJARILOR

ÎN DEPRESIUNEA CIUCULUI

Contribuim la reintroducerea stejarului (Quercus robur) și gorunului (Quercus petraea) în depresiunea Ciucului. Până în secolul XVII-lea gorunetele și stejăretele erau răspândite aici dar au dispărut din cauze antropice, lăsând în urmă numai câteva exemplare supraviețuitoare.

Speciile de stejar (Quercus petraea și Quercus robur) formează păduri bogate în specii de plante și animale. Gorunul (Quercus petraea) și Stejarul (Quercus robur) se numără între speciile de arbori care vor fi rezistente la efectele schimbărilor climatice globale. Sunt specii de arbori longevive, stochează în biomasa lor cantități semnificative de carbon atmosferic sechestrat prin fotosinteză. 

Arborii sunt plantați de Transylmagica sunt cu toții plantați pe un teren îngrădit și îngrijit - în așa fel putem garanta supraviețuirea lor.

CITEȘTE MAI MULT

Puieții vor fi plantați de Transylmagica.

Dacă dorești să plantezi un stejar în bazinul Ciucului noi îți trimitem

1. vești despre plantare (ești binevenit)
2. fotografii,
3. locația exactă a puietului
4. vei primi periodic raportări despre proiect

Pășunile cu arbori – cu arbori crescute pe alocuri - sunt peisaje valoroase atât din punct de vedere ecologic cât și cultural.

Majoritatea pășunilor cu arbori s-au format în Evul Mediu și aici întâlnim arbori seculari cu dimensiuni monumentale ale căror vârstă atinge și 900 ani (Bătrânul Carpaților la pașunea pe lângă Mercheașa).

 Arborii au fost menținuți pe aceste pășuni de- a lungul secolelor pentru umbra lor, pentru fructele lor dar și pentru valoarea lor estetică.

Din cauza schimbărilor intervenite în practicile agricole și în utilizarea terenurilor agricole, valoare practică ale acestor pășuni s-a diminuat, iar aceste habitate au pornit pe calea dispariției.

În sezoanele de plantare 2022-2023 plantăm puieți de gorun (Quercus petraea) în cadrul proiectului de creare a unei pășuni cu arbori al Fundației Conservation Carpathia desfășurat pe o suprafață aflată pe lângă satul Cobor (județul Sibiu).

CITEȘTE MAI MULT

Dacă dorești să plantezi un stejar pe pășunea Cobor noi îți trimitem

1. vești despre plantare (ești binevenit)
2. fotografii,
3. locația exactă a puietului
4. vei primi periodic raportări despre proiect

IMPORTANT!
Numărul puieților plantați în cadrul proiectului de restaurare a pășunilor cu arbori va fi limitat. Vă rugăm să alegeți acest proiect doar dacă aveți posibilitatea de a vă implica personal în realizarea lui - prin participarea fizică la plantarea puieților.

Plantam în locul de extragere al argilei folosite pentru construirea barajului Gura Apelor - cel mai mare baraj de anrocamente și miez de argilă din Europa. Dorim să creăm o plantație folosind specii native de arbori pionieri - potrivite pentru reîmpădurirea suprafețelor degradate în locul  salcâmului (Robinia pseudoacacia L.), o specie invazivă care provine de pe continentul Nord-American - plantat la scară largă în cadrul proiectelor de împădurire a terenurilor degradate. Speciile pe care le vom planta sunt următoarele: mesteacăn (Betula pendula) și pin de pădure (Pinus sylvestris). 

Dacă dorești să plantezi un stejar la poalele Munților Retezat noi îți trimitem

1. vești despre plantare (ești binevenit)
2. fotografii,
3. locația exactă a puietului
4. vei primi periodic raportări despre proiect